Nevoi psihologice de bază ale copilului

Nevoi psihologice de bază ale copilului


Despre nevoile psihologice ale omului se vorbește încă de la Freud, acest subiect aflându-se mereu pe în atenția oamenilor de știință. Un mic rezumat al numeroaselor studii realizate în acest sens arată că venim pe lume cu 3 nevoi psihologice de bază: nevoia de a fi iubit, nevoia de siguranță și nevoia de stimă de sine. Din aceste nevoi derivă multe altele, printre care nevoia de experiențe plăcute și evitarea suferinței sau nevoia de control și orientare.

În acest capitol am comprimat și rezumat cele 3 nevoi psihologice de bază ale copilului, am vorbit despre ce presupun aceste nevoi și cum le putem întâmpina, astfel încât să ne asigurăm că le oferim celor mici o dezvoltare psihologică sănătoasă.

  1. Nevoia de a fi iubit

Avem nevoie să fim iubiți și avem nevoie de demonstrații de iubire pentru a ne crea un atașament sănătos. Nevoia de iubire începe chiar de la naștere, când suntem fragili și neajutorați, iubirea este interpretată drept siguranță, grijă și protecție. Felul în care primim iubire în primii ani de viață dă tonul modului în care vom iubi și în care ne vom lăsa iubiți în viitor.

Felul în care suntem hrăniți, ocrotiți și îngrijiți se reflectă în modul în care vom avea încredere în oameni în viitor. De asemenea, și măsura în care ne vom simți bine în propria piele și măsura în care ne vom simți în siguranță în lume. Pe măsură ce creștem, nevoia de iubire începe să capete noi și noi valențe.

Cum ne manifestăm iubirea?

Dacă atunci când suntem bebeluși e important să fim ținuți în brațe, să avem parte de afecțiune și să fim hrăniți și îngrijiți, odată ce înaintăm în vârstă, nevoia de iubire se diversifică.

Pentru un copil de 6 ani faptul că te bucuri de construcția din Lego pe care a făcut-o singur, este dovadă de iubire. Pentru un copil de 8 ani căruia îi confirmi că pictura pe care a făcut-o este grozavă, simplu fapt că i-ai recunoscut și lăudat munca este dovadă de iubire.

Un adolescent va avea nevoie să-i confirmi că apreciezi modul în care se descurcă la școală dar și că ești conștient de schimbările stresante prin care trece la această vârstă – să-i fii părinte, prieten și confident. Ne mai manifestăm iubirea prin sărutări, îmbrățișări, aplauze, cuvinte frumoase. Iubirea este și vocală, așa că te iubesc sau sunt mândru de tine trebuie spuse la ordinea zilei.

  1. Nevoia de siguranță

Copiii sunt oameni mici și neexperimentați. Au nevoie de protecție, de ghidare și de sentimentul de siguranță deplină. Pentru a se dezvolta sănătos, copiii trebuie să crească într-o casă sigură, cu un mediu calm, cu figuri parentale înțelegătoare și iubitoare.

Atunci când suntem mici, avem multe întrebări și multe frici, așa că, părinții sunt aceia care ne răspund la îndoieli. Ei sunt cei care vin cu răspunsurile, ei sunt cei care ne calmează, care ne liniștesc și cei care ne protejează de frici reale sau de frici mai puțin reale.

Cum oferim copiilor sentimentul de siguranță?

Avem două modalități, în funcție de situație. Demonstrativ, sau verbal. Copilul crede că există un monstru în dulap? Deschidem ușile și îi demonstrăm că nu există, dar fără să îl ridiculizăm.

Copilul crede că nu știe poezia pentru mâine la perfecție? Părintele îl ascultă și îl asigură că este pregătit și că felul în care o recită este minunat.

Este important să le arătăm celor mici că suntem dispuși oricând și că suntem îndeajuns de puternici să le oferim siguranță deplină, și la fel de important este să inducem treptat copilului sentimentul de siguranță de sine și de independență.

Oferindu-i copilului libertatea de a lua propriile sale decizii, supravegheate și controlate de la distanță de către adult, acesta va dobândi sentimentul de responsabilitate și de încredere în propriile forțe.

Așadar, înlăturăm orice frică, oferim argumente solide ca să demonstrăm că nu au motive reale să se teamă. Suntem alături de ei când se simt speriați, dar în aceeași măsură îi facem curioși de lume, de oamenii din jur, de felul în care funcționează lucrurile. Vrem să creștem copii responsabili, ascultători, dar și curioși și curajoși.

 3. Nevoia de stimă de sine


Atunci când suntem mici, părinții sunt tot ceea ce știm și tot ceea ce contează. Ceea ce spune și ce face părintele devine literă de lege și setează un standard pe care simțim că trebuie să-l atingem.

Informația venită din partea celor mari nu este analizată, nu este filtrată – dacă părintele spune că nu e frumos cum desenezi sau cum spui poezii, vei crede asta fără măcar să-ți pui în gând să contești afirmația.

Tocmai din acest motiv, pentru că tindem să absorbim tot ceea ce spun părinții – precum un burete – este imperativ ca informația să fie sănătoasă, atent spusă, ca să putem să ne dezvoltăm o imagine de sine pozitivă.

Cum îi oferim copilului încredere în sine?

În primul rând, evităm critica. Ori de câte ori vrem să îndreptăm sau să potențăm un comportament, o facem cu iubire, cu înțelegere și cu o deosebită grijă. Evităm jignirile, evităm să recurgem la diferite comparații, ca și X a luat o notă mai mare decât tine, sau te-am rugat să-ți faci curat în cameră, asta înseamnă curățenie?. Copiii greșesc. Adulții greșesc. Greșeala este omenească – la fel trebuie să fie și observarea ei.

Reproșurile și critica destabilizează din rădăcini încrederea de sine și pun pe umerii copiilor greutatea eșecului și a inadecvării. Faptul că nu au maturitatea necesară să examineze informația, duce la interiorizarea criticii și la dezvoltarea de mecanisme psihologice nesănătoase.

Folosind comparațiile cu alții, copiii vor ajunge să considere că nu sunt suficient de buni, de deștepți, de valoroși, ajungând să nutrească sentimente de invidie, de mânie, sau chiar de ură.

Așadar, pe lângă faptul că le observăm și le lăudăm fiecare reușită și fiecare gând și gest frumos, suntem atenți la maniera în care rezolvăm problemele. Potențăm calitățile și îndreptăm defectele.

O creștere sănătoasă combină complimentarea nevoilor fizice, cum ar fi nutriția, asigurarea unui cămin, imunizările sau oferirea unui mediu familial sănătos, cu împlinirea nevoilor psihologice.

Pe lângă nevoile discutate mai sus, să ne aducem mereu aminte și de nevoia de mentori/învățători/educatori care să paveze cu grijă educația copilului, să ne aducem aminte și de importanța unei discipline corect aplicate și a ghidării la fiecare pas.

Copiii sunt oameni mici, cu multe nevoi. Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să-i creștem oameni mari sănătoși, funcționali și fericiți.

Concluzie


Aceste nevoi psihologice de bază sunt ca hrana și apa, deoarece astfel ființa umană va funcționa în condiții optime. E important să cunoști aceste nevoi psihologice de bază ale copilului, îi va fi mai ușor copilului să se adapteze în orice mediu. Dar, de asemenea, și ție îți va fi mai ușor să cooperezi și să comunici cu el.

Mai mult, respectivele nevoi psihologice de bază, îi vor crea un spațiu de dezvoltare și educativ, îl vor face mai responsabil și va descoperi faptul că greșeala este o oportunitate de învățare. Însușește aceste nevoi psihologice de bază și oferă-i copilului tău mediu necesar pentru o dezvoltare corectă și sănătoasă.

Descoperă pe tabaradevara.ro o mulțime de articole dedicate părinților, copiilor și cadrului didactic, articole valoroase din care ai ce învăța:

Mai mult, vizitează site-ul tabaradegermana.ro pentru a descoperi taberele organizate de noi în limba germană și alte activități și aflați cum a fost la edițiile anterioare și de ce să vă trimiteți copilul într-o tabără.